Concert Tea House Cărtureşti

Posted in librăria Cărtureşti Cluj cu etichete , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on octombrie 22, 2009 by vallomoon

Vineri, 23 octombrie,19:00h, librăria Cărtureşti va găzdui un recital de pian şi voce, susţinut de Ana Ștamp şi Alex Negriuc.

Cină ȋn doi

Posted in Poesis cu etichete , , , , , , , , , , , , on septembrie 21, 2009 by vallomoon

Mi-am crestat palma cu un cuţit
şi marea s-a scurs
ȋn găurile măselelor tale
au crescut arbori ce au hrănit peştii
pe care i-am prins cu năvoade de pe nisip.

Renaşterea

Posted in Poesis cu etichete , , , , , , , , , , , , , , , on septembrie 21, 2009 by vallomoon

Mă ţintuieşti cu privirea abisului orbit de nematerialitatea sa,
ȋn timp ce naşti maşinal, copaci, rȃuri, sori,
niciodată nu se vor pȃrgui ȋn lumina mută a amintirii.
Te hrăneşti cu vinul uscat
din rănile deschise.
Cordoane ombilicale cresc pe structurile de rezistenţă
a oraşului ucis de lichidul amniotic.
Fetuşii formolaţi erodează epidermele sensibile
digerȃnd Inima ce le-a dat puls.

Imagine

Posted in Poesis cu etichete , , , , , , , , , , , , , , , , , on septembrie 21, 2009 by vallomoon

Eşti o minte ȋnchisă
ȋntr-un sertar mumificat de timpul viu al altora care nu se văd.
Nu te vezi, cȃnd te vezi cu umbra-ţi ȋnchisă-n clepsidră.
Tot ce n-ai spus va fi purtat tatuat sub hainele uniformităţii!
Sapi morminte ȋn curtea din spate a istoriei
Căutȃnd limbile ceasului ce te-a condamnat.
Visezi la o cameră obscură să te materializeze, dar tot ce ai primit pȃnă acum e o cameră lucidă.

Curzio Malaparte-Pielea

Posted in Fast Reading cu etichete , , , , , , , , , , , , on august 20, 2009 by vallomoon

Ȋnsă după eliberare,oamenii au trebuit să lupte pentru a trăi. Este un lucru umilitor, oribil, este o necesitate ruşinoasă să lupţi pentru a trăi. Doar pentru a-ţi salva pielea. Nu mai este lupta ȋmpotriva sclaviei, lupta pentru libertate, pentru demnitatea umană, pentru onoare. Este lupta ȋmpotriva foamei. Este lupta pentru o bucată de pȃine, pentru un pic de caldură, pentru o zdreanţă pe care să o pui pe copii, pentru o mȃnă de paie pe care să te culci. Cȃnd oamenii luptă pentru a trăi, totul, chiar şi o cutie de conservă goală, un muc de ţigară, o coajă de portocală, o bucată de pȃine uscată culeasă de la gunoi, un os, totul are pentru ei o valoare uriaşă,decisivă. Oamenii sunt ȋn stare de orice ticăloşie ca să trăiască, de orice murdărie, de orice hoţie. Pentru un codru de pȃine, oricare dintre noi este gata să-şi vȃndă propria nevastă, fiicele, să-şi vȃndă mama, să-şi vȃndă fraţii şi prietenii, să se vȃndă pe sine altui bărbat. E gata să ȋngenuncheze, să se tȃrȃie pe jos, să lingă cizmele celui care-i dă de mȃncare, să-şi ȋndoaie spinarea sub gȃrbaci, să-şi şteargă zȃmbind obrazul de scuipat- şi are un zȃmbet umil,blȃnd, o privire plină de speranţă flămȃndă,animalică, o speranţă nemaiȋntȃlnită. [pagina 45]

Casa era mică, avea doar trei camere, şi a trebuit să dorm ȋn birou, pe un divan. De-a lungul pereţilor biroului se ȋntindeau rafturi cu manuale de ginecologie, iar pe marginea rafturilor erau aliniate instrumente de obstretică, forcepsuri, cuţite, furculiţe, fierăstraie, daltiţe, trepanatoare, foarfece, linguriţe, cleme de diferite tipuri, vase de sticlă pline cu un lichid gălbui. Ȋn fiecare vas se găsea un fetus uman.

Trăiam de multe zile ȋn mijlocul acelui popor de fetuşi şi groaza mă apăsa. Fetuşii sunt nişte cadavre, dar de un fel monstruos, sunt cadavre care nu s-au născut niciodată şi niciodată n-au murit. Dacă-mi ridicam privirea de pe o carte, ea se ȋntȃlnea cu ochii ȋntredeschişi ai micilor morţi. Uneori, trezindu-mă ȋn inima nopţii, mi se părea că acei fetuşi oribili, unii in picioare, alţii aşezaţi pe fundul vasului, alţii strȃnşi ȋn genunchi, de parcă s-ar fi pregătit pentru o săritură, erau gata să-şi ridice faţa şi mi se părea că-mi zȃmbesc.

Pe noptieră era aşezat un vas, un bol mare ȋn care plutea regele acelui popor- un drăguţ şi ȋngrozitor tricefal, un făt cu trei capete, de sex feminin. Mici, rotunde, de culoarea cerii, cele trei capete mă urmăreau cu ochii, surȃzȃndu-mi cu un zȃmbet trist, un pic greţos, plin de pudoare umilită. Dacă umblam prin cameră, duşumeaua de lemn se ȋndoia uşor şi cele trei capete se clătinau puţin, ȋngrozitor şi graţios. Alţi fetuşi erau mai melancolici, mai absenţi, mai răi.

Unii aveau aerul gȃnditor al ȋnecaţilor, iar dacă se ȋntȃmpla să ating unul dintre boluri pline de o flottaisonbleme et ravie, vedeam cum fătul gȃnditor se scufunda ȋncet. Aveau gura ȋntredeschisă, o gură largă, asemănătoare cu aceea a unei broaşte, urechile scurte,ȋncreţite, nasul transparent, fruntea acoperită de ridurile vechi, ale unei bătrȃneţi ȋncă fără vȃrstă, fără atingerea anilor.

Alţii se distrau sărind coarda cu firul cordonului ombilical, alb şi lung. Alţii stăteau aşezaţi chinciţi, ȋntr-o veghe atentă şi suspicioasă, de parcă ar fi aşteptat ca dintr-un moment ȋn altul să intre ȋn viaţă. Alţii erau suspendaţi ȋn lichidul gălbui ca ȋn aer şi păreau să cadă ȋncet dintr-un cer ȋnalt şi ȋngheţat. Acelaşi cer, mă gȃndeam, care se bolţeşte peste Campidoglio, peste cupola lui San Pietro, cerul Romei. Ce ciudată specie de ȋngeri are Italia, mă gȃndeam, ce ciudată specie de vulturi! Alţii dormeau ȋntinşi, ȋntr-un act de extrem abandon. Alţii rȃdeau, deschizȃndu-şi gura de broască, cu braţele ȋncrucişate pe piept, cu picioarele desfăcute şi cu ochii acoperiţi de pleoape grele de batracian. Alţii ȋşi ȋntindeau urechea mică de fildeş vechi, ascultȃnd misterioase voci ȋndepărtate. Alţii, ȋn cele din urmă, urmăreau cu ochii fiecare gest al meu, alunecarea ȋnceată a stiloului pe pagina albă, plimbarea mea absentă prin cameră, abandonarea somnolentă ȋn faţa căminului aprins. Și toţi aveau aspectul ştiut de oameni nenăscuţi ȋncă, oameni care nu se vor naşte niciodată. Stăteau ȋn faţa uşii ȋnchise a vieţii, aşa cum noi stăm ȋn faţa uşii ȋnchise a morţii.[pagina 319]

Curzio Malaparte- Pielea colecţia Cotidianul 2007

Cartea a fost criticată de Biserica Romano-Catolică şi trecută pe lista de lecturi interzise, „Index Librorum Prohibitorum“.

Emilie Autumn- Marry Me

Posted in AP recomanda cu etichete , , , , , , , , , , , , , , , , on august 20, 2009 by vallomoon

Emilie Autumn- cabaret,electronica,classical,folk,new age

album- Opheliac(2006)

Lyrics:

Marry me, he said, through his rotten teeth, bad breath, and then
Marry me instead of that strapping young goatherd, but when
I was in his bed, and my father had sold me
I knew I hadn’t any choice, hushed my voice, did what any girl would do and
When I’m beheaded at least I was wedded
And when I am buried at least I was married
I’ll hide my behavior with wine as my savior

But, oh, what beautiful things I’ll wear
What beautiful dresses and hair
I’m lucky to share his bed
Especially since I’ll soon be dead

Marry me, he said, god, he’s ugly, but fortune is ours
Running in the gardens enjoying men, women, and flowers
Then I break a glass and I slit my own innermost thigh
So that I can pretend that I’m menstru…well, unavailable
My life is arranged but this union’s deranged
So I’ll fuck who I choose for I’ve nothing to lose
And when master’s displeased I’ll be down on my knees again

Oh, what beautiful things I’ll wear
What beautiful dresses and hair
I’m lucky to share his bed
Especially since I’ll soon be dead

When dining on peacock I know I won’t swallow
Through balls, births, and bridge games I know what will follow
We’re coupled together through hell, hurt, and hunger
Or at least until husband finds someone younger
Yes, fertilization is part of my station
I laugh as he drabs me in anticipation
Of sons who will run things when I’m under covers
But whose children are they? Why, mine and my lover’s!

But, oh, what beautiful things I’ll wear
What beautiful dresses and hair
I’m lucky to share his bed
Especially since I’ll soon be dead
What beautiful things I’ll wear
What beautiful dresses and hair
I’m lucky to share his bed
So why do I wish I was…

Emilie Autumn – Gothic Lolita

Posted in AP recomanda cu etichete , , , , , , , , , , , , , , , , , on august 20, 2009 by vallomoon

Emilie Autumn- cabaret,electronica,classical,folk,new age

album- Opheliac(2006)

Lyrics:

How old are you?
I’m older than you’ll ever be
I’ve been dead a thousand years
And lived only two or three
I don’t mind telling you
My life was ended by your hand
The kind of murder where nobody dies
But I don’t suppose you’d understand
Call off the search
We’ve found her

If I am Lolita
Then you are a criminal
And you should be killed
By an army of little girls
The law won’t arrest you
The world won’t detest you
You never did anything
Any man wouldn’t do
I’m Gothic Lolita
And you are a criminal
I’m not even legal
I’m just a dead little girl
But ruffles and laces
And candy sweet faces
Directed your furtive hand
I perfectly understand
So it’s my fault?
No, Gothic Lolita

Thank you, kind sirs
You’ve made me what I am today
A bundle of broken nerves
A mouthful of words I’m still afraid to say
I don’t mind telling you
Now that I’m old enough to love
I couldn’t begin to even if
My pretty life depended on it
And funny thing, it does
Call off the search
We’ve found her

If I am Lolita
Then you are a criminal
And you should be killed
By an army of little girls
The law won’t arrest you
The world won’t detest you
You never did anything
Any man wouldn’t do
I’m Gothic Lolita
And you are a criminal
I’m not even legal
I’m just a dead little girl
But ruffles and laces
And candy sweet faces
Directed your furtive hand
I perfectly understand
So it’s my fault?
No, Gothic Lolita

I am your sugar
I am your cream
I am your anti-American dream

I am your sugar
I am your cream
I am your worst nightmare
Now scream

If I am Lolita
Then you are a criminal
And you should be killed
By an army of little girls
The law won’t arrest you
The world won’t detest you
You never did anything
Any man wouldn’t do
I’m Gothic Lolita
And you are a criminal
I’m not even legal
I’m just a dead little girl
But ruffles and laces
And candy sweet faces
Directed your furtive hand
I perfectly understand
So it’s my fault?
No, Gothic Lolita

Elend – Les Ténèbres du Dehors

Posted in AP recomanda cu etichete , , , , , , , , , , , , , , , , , on august 20, 2009 by vallomoon

Elend-Dark Ambient / Neoclassical

album- Les Ténèbres du Dehors (1996)

Lyrics:

Lamentorum tuorum error cordes nostra refrigerat,
Lacrimarum tuarum tener ros adustiones mitigat…
Stella diuma, caelum tuam lucem continere non potest…

As I entered the limbs of solitude,
Cum Lucifer paulatim penetraret
Cum penetrares sinum tenebrarum
The darkness grew deep inside me
In simun limborum solitudine,
Reflected in the eyes of the statue
Eum tenebrae impleverunt
Lux te reliquit
Of what I once was and no more shall be.
Atque chaos interius astri morientis
In oculis statuae angelicae repercussum…

Agalloch-Limbs

Posted in AP recomanda cu etichete , , , , , , , , , , , on august 20, 2009 by vallomoon

Agalloch- Atmospheric Folk/Dark Metal

album-  Ashes Against the Grain (2006)

Lyrics:

The texture of the soul is a liquid that casts a vermillion flood
From a wound carved as an oath; it fills the river bank a sanguine fog
These arms were meant to be lost! Hacked, severed and forgotten
The texture of time is a whisper that echoes across the flood
It’s hymn resonates from tree to tree, through every sullen bough it sings
These boughs were said to be lost! Torn, unearthed and broken
Earth to flesh, flesh to wood, cast these limbs into the water
Flesh to wood, wood to stone, cast this stone into the water…

Posted in AP recomanda cu etichete , , , , , , , , , , on iulie 30, 2009 by vallomoon

Chris Rea- All summer long

Chris Rea- blues,rock

album-Shamrock Diaries 1985

All summer long we were happy we were one
We didn’t think of an ending to our play
All summer long nights of wine, days of song
It couldn’t last, our ageing sun had to go
I will always remember you

Watching the waves in the wind
The beach dogs hiding from the rain
Suddenly my colours have turned to grey
Will I ever see your face again

And all winter long I will walk my lonely road
Waiting for you and your return
I will always remember you